Traducere de Octavian Cocoş
La o răscruce undeva în zare
sub semnul unei stele – înroşită,
el de la nord, ea dispre sud venită,
ca pelerini mergeau la întâmplare.
Şi soarta şi-au legat, trăgând sub soare
un singur plug, dar viaţa lor trăită
s-a stins apoi, pierind într-o clipită
ca o scânteie. Toţi, plini de mirare,
se întrebau: de unde-au venit oare
aceşti doi fluturi, şi-ncotro zburară?
ce-au vrut în viaţă? căci precum o floare
s-au ofilit; ce nebunie rară
să ardă de amor, c-amăgitoare
e dragostea, că-n timp o să dispară!
vezi mai multe poezii de: Miguel de Unamuno